Fara sa fac reclama, fara sa am vreun interes ascuns trebuie sa va spun ca am descoperit cea mai tare carte. chiar merita citita/auzita.
Cartea se numeste The Power. In Romania, coordonatele oficiale ale cartii sunt: Puterea : Autor: Rhonda Byrne : Editura: Adevăr Divin.
Eu am varianta audio, in engleza si o ascult de ceva vreme de fiecare data cand am timp. Am renuntat sa mai ascult muzica la mp3. Cat adevar poate contine aceasta carte. Insa ca sa discutam mai mult trebuie sa cititi si voi cartea, sau sa o auziti. Din informatiile pe care le detin, cartea nu a aparut inca in limba romana, deci va ramane sa alegeti intre varianta pdf sau audio (ambele in engleza). Si da, stiti unde le gasiti pe amandoua fara sa va mai zic eu.
Interesanta e putin spus. Poate fi cartea vietii voastre daca intelegeti cu sufletul ce a vrut autoarea sa spuna.
luni, 27 decembrie 2010
Programul Tineretul Fara Dulciuri: Painica
V-am spus ce painica mananc eu in ultima vreme? Reteta simpla de paine, insa fara faina alba. E din tarata sau faina neagra. Pun toate ingredientele (tarata/ faina neagra, drojdie, apa, otet, sare, zahar) in masina de paine.
Program: cel mai scurt (de obicei cel de facut blat de pizza, nu stiu ce masina de paine aveti voi, de fapt nu cred ca va preocupa subiectul painii si nu cred ca faceti paine..) (apropo, sa vezi ce o sa-mi dea Capra in cap cu painea cand o sa afle)
Dupa ora jumate de program in care creste aluatul scot coca. Fac foite cat mai subtiri si apoi le pun la copt in tigaia de teflon (fara ulei, fara nimic, ca de aia s-a inventat teflonul)!
Se coc repede, rezista si vreo doua zile fara sa se usuce. Si cel mai important sunt sanatoase.
Si nu uitati: faina alba, grasimile vegetale hidrogenate si zaharul sunt printre cei mai mari dusmani ai sanatatii! (cu toate astea ador merdenelele..)
Program: cel mai scurt (de obicei cel de facut blat de pizza, nu stiu ce masina de paine aveti voi, de fapt nu cred ca va preocupa subiectul painii si nu cred ca faceti paine..) (apropo, sa vezi ce o sa-mi dea Capra in cap cu painea cand o sa afle)
Dupa ora jumate de program in care creste aluatul scot coca. Fac foite cat mai subtiri si apoi le pun la copt in tigaia de teflon (fara ulei, fara nimic, ca de aia s-a inventat teflonul)!
Se coc repede, rezista si vreo doua zile fara sa se usuce. Si cel mai important sunt sanatoase.
Si nu uitati: faina alba, grasimile vegetale hidrogenate si zaharul sunt printre cei mai mari dusmani ai sanatatii! (cu toate astea ador merdenelele..)
Programul Tineretul Fara Dulciuri: obiceiul de 21 de zile
Iata ca din data de 5 Ianuarie voi incepe un nou program tot sub umbrela marelui si genialului program "Tineretul fara dulciuri". Pentru ca acest program umbrela nu se refera doar la ce mananci.
Noua diviziune a programului e bazata pe o teorie intalnita in diferite carti ( si conform principiului ca trebuie sa verifici un lucru din macar 3 surse, incep sa cred aceasta teorie).
Teoria aceasta spune ca daca faci un lucru timp de 21 de zile consecutiv, acel lucru iti intra in obisnuinta. Asa ca de pe 5 ianuarie ma voi trezi la 6 dimineata, voi face un mini antrenament pana la 7 cand imi voi continua rutina de dinainte de plecare.
M-am gandit deja sa alternez diferite exercitii, pentru ca in doar o ora nu apuc sa fac tot ce as face eu in mod normal la un auto-antrenament in sufragerie.
Astept vremea buna ca sa pot merge la serviciu pe role sau bicicleta. Asa, ora de antrenament nu va mai fi ocuoata cu exercitii dedicate picioarelor sau fundului si ma voi putea concentra pe partea superioara a corpului. Insa pana la vremea buna, trebuie sa ma impart: intre exercitii pentru picioare, fesieri, abdomen si restul.
Va anunt cum merge treaba. Urati-mi succes si vointa de fier. :D
Noua diviziune a programului e bazata pe o teorie intalnita in diferite carti ( si conform principiului ca trebuie sa verifici un lucru din macar 3 surse, incep sa cred aceasta teorie).
Teoria aceasta spune ca daca faci un lucru timp de 21 de zile consecutiv, acel lucru iti intra in obisnuinta. Asa ca de pe 5 ianuarie ma voi trezi la 6 dimineata, voi face un mini antrenament pana la 7 cand imi voi continua rutina de dinainte de plecare.
M-am gandit deja sa alternez diferite exercitii, pentru ca in doar o ora nu apuc sa fac tot ce as face eu in mod normal la un auto-antrenament in sufragerie.
Astept vremea buna ca sa pot merge la serviciu pe role sau bicicleta. Asa, ora de antrenament nu va mai fi ocuoata cu exercitii dedicate picioarelor sau fundului si ma voi putea concentra pe partea superioara a corpului. Insa pana la vremea buna, trebuie sa ma impart: intre exercitii pentru picioare, fesieri, abdomen si restul.
Va anunt cum merge treaba. Urati-mi succes si vointa de fier. :D
miercuri, 15 decembrie 2010
Turcia - experienta non-verbala
Am ramas la momentul in care am ajuns in Adana. Prima experienta: un copac ciudat plin cu niste pasari foarte galagioase. M-am oprit cateva minute sa admir...
Stiam ca trebuie sa iau un autobuz pana in Mersin. Asa ca m-am descurcat cu engleza mea si turca lor si m-am urcat intr-un autobuz. I-am dat tipului 5 euro (stiam ca trebuie sa coste 5 euro) si tipul mi-a dat rest 10 lire turcesti! Si 10 lire turcesti inseamna 5 euro... Am ramas socata, si nu am bagat cele 10 lire in geanta.. Am asteptat sa vad... Dupa o vreme tipul s-a trezit la realitate, si-a dat seama ca a gresit si mi-a cerut cele 10 lire inapoi. Apoi au urmat niste comentarii in turca in intreg autobuzul... Pacat ca nu le-am putut intelege...
Stiam ca autobuzul trebuie sa faca aporoximativ o ora pana in Mersin. Dupa doua ore de mers, am inceput sa ma intreb daca am luat autobuzul care trebuie.... Intr-un final am ajuns si la destinatia finala, si la hotel...
Ce mi-a placut cel mai mult a fost experienta non-verbala. Ca tot am eu o pasiune pentru tot ce inseamna limbajul non-verbal si sinergologia (apropo o sa-mi fac dizertatia tot pe limbajul non-verbal).
Si cum am ramas 3 zile in plus pentru ca mi s-a anulat avionul, am avut ocazia sa aflu cu adevarat importanta non-verbalului. Pana acum mai mult citisem in carti, insa experienta cu turcii mi-a dezvoltat mult abilitatile in domeniu. Pentru ca in cele 3 zile in plus, am avut destul timp de petrecut cu turci care nu stiau engleza si cu care trebuia totusi sa comunic. Am ajuns chiar la performanta, de a intelege, ce ma intrebau doar din mimica si din tonul vocii (evident ca nu am invatat limba turca intr-un timp atat de scurt...)
Si, am descoperit ca e mai usor de comunicat cu turcii pe filiera romana- turca decat pe filiera engleza-turca... O sa fiti uimiti cate cuvinte sunt la fel la noi....Si mai sunt si sarmalele, care si la ei se numesc la fel, arata la fel, doar ca ei nu pun carne de porc (nu le permite religia..)
Si pentru toatea acestea trebuie sa-i multumesc lui Catalin - Asociatia “Tinerii Secolului XXI”. Multumesc! Pentru ca el este cel care m-a trimis la acest curs!
Stiam ca trebuie sa iau un autobuz pana in Mersin. Asa ca m-am descurcat cu engleza mea si turca lor si m-am urcat intr-un autobuz. I-am dat tipului 5 euro (stiam ca trebuie sa coste 5 euro) si tipul mi-a dat rest 10 lire turcesti! Si 10 lire turcesti inseamna 5 euro... Am ramas socata, si nu am bagat cele 10 lire in geanta.. Am asteptat sa vad... Dupa o vreme tipul s-a trezit la realitate, si-a dat seama ca a gresit si mi-a cerut cele 10 lire inapoi. Apoi au urmat niste comentarii in turca in intreg autobuzul... Pacat ca nu le-am putut intelege...
Stiam ca autobuzul trebuie sa faca aporoximativ o ora pana in Mersin. Dupa doua ore de mers, am inceput sa ma intreb daca am luat autobuzul care trebuie.... Intr-un final am ajuns si la destinatia finala, si la hotel...
Ce mi-a placut cel mai mult a fost experienta non-verbala. Ca tot am eu o pasiune pentru tot ce inseamna limbajul non-verbal si sinergologia (apropo o sa-mi fac dizertatia tot pe limbajul non-verbal).
Si cum am ramas 3 zile in plus pentru ca mi s-a anulat avionul, am avut ocazia sa aflu cu adevarat importanta non-verbalului. Pana acum mai mult citisem in carti, insa experienta cu turcii mi-a dezvoltat mult abilitatile in domeniu. Pentru ca in cele 3 zile in plus, am avut destul timp de petrecut cu turci care nu stiau engleza si cu care trebuia totusi sa comunic. Am ajuns chiar la performanta, de a intelege, ce ma intrebau doar din mimica si din tonul vocii (evident ca nu am invatat limba turca intr-un timp atat de scurt...)
Si, am descoperit ca e mai usor de comunicat cu turcii pe filiera romana- turca decat pe filiera engleza-turca... O sa fiti uimiti cate cuvinte sunt la fel la noi....Si mai sunt si sarmalele, care si la ei se numesc la fel, arata la fel, doar ca ei nu pun carne de porc (nu le permite religia..)
Si pentru toatea acestea trebuie sa-i multumesc lui Catalin - Asociatia “Tinerii Secolului XXI”. Multumesc! Pentru ca el este cel care m-a trimis la acest curs!
Programul tineretul fara dulciuri: Lapticul de soia
Episodul 1:
Stiti ca eu sunt obsedata de mancatul sanatos.. Obsedata nu inseamna ca nu ma las prada tentatiilor si ca nu ma bucur de placerile vietii. Cei care ma cunosc, stiu modul in care se manifesta perocuparea mea pentru o viata sanatoasa.
Si din categoria o viata sanatoasa pe lista de azi: Soia.
Pentru ca nu am timp sa gatesc am ales cea mai usoara metoda de preparare: lapte.
Pasi simplii:
1. cumperi soia boabe - se gaseste la plafar, de preferinta nemodificat genetic
2. puneti intr-un vas o parte soia trei parti apa. (eu de exemplu pun o ceasca de soia si 3 cesti de apa de la chiuveta!) (ies cam 3-4 cani de lapte din combinatia asta...)
3. lasati la inmuiat 8-10 ore, apoi scurgeti apa in care au stat la inmuiat
4. puneti in blender boabele inmuiate, alaturi de 3 parti de apa. (dintr-o ceasca de boabe inmuiate se umfla si ies cam 3 cani de boabe, deci in cazul acesta ar fii 3 cani de apa)
5. dupa ce s-au amestecat bine in blender boabele cu apa, ar trebui sa folositi un tifion sau o sita fina pentru a strecura laptele (eu am un dipozitiv special la blender care le separa de la inceput)
6. Puneti la fiert
7. Adaugati ce mirodenii vreti voi: eu pun vanilie si miere. Poate fi tinut la frigider, rezista cateva zile.
O sa revin intr-un post sa va spun ce puteti face din rezidurile de soia pe care le strecurati.
Stiti ca eu sunt obsedata de mancatul sanatos.. Obsedata nu inseamna ca nu ma las prada tentatiilor si ca nu ma bucur de placerile vietii. Cei care ma cunosc, stiu modul in care se manifesta perocuparea mea pentru o viata sanatoasa.
Si din categoria o viata sanatoasa pe lista de azi: Soia.
Pentru ca nu am timp sa gatesc am ales cea mai usoara metoda de preparare: lapte.
Pasi simplii:
1. cumperi soia boabe - se gaseste la plafar, de preferinta nemodificat genetic
2. puneti intr-un vas o parte soia trei parti apa. (eu de exemplu pun o ceasca de soia si 3 cesti de apa de la chiuveta!) (ies cam 3-4 cani de lapte din combinatia asta...)
3. lasati la inmuiat 8-10 ore, apoi scurgeti apa in care au stat la inmuiat
4. puneti in blender boabele inmuiate, alaturi de 3 parti de apa. (dintr-o ceasca de boabe inmuiate se umfla si ies cam 3 cani de boabe, deci in cazul acesta ar fii 3 cani de apa)
5. dupa ce s-au amestecat bine in blender boabele cu apa, ar trebui sa folositi un tifion sau o sita fina pentru a strecura laptele (eu am un dipozitiv special la blender care le separa de la inceput)
6. Puneti la fiert
7. Adaugati ce mirodenii vreti voi: eu pun vanilie si miere. Poate fi tinut la frigider, rezista cateva zile.
O sa revin intr-un post sa va spun ce puteti face din rezidurile de soia pe care le strecurati.
luni, 13 decembrie 2010
Alexander Rybak - "Europe's Skies"
De ceva vreme nu am mai auzit o melodie care sa imi placa atat de mult. Din toate punctele de vedere: linie melodica si versuri. Versuri care imi plac atat de mult si pe care le simt... Si care pot fi simtite din atatea unghiuri (da, sunt un pic mai matematica in simtiri si mai realista). (urmeaza sa va spun cu graficele si analizele SWOT, decoamdata va tin in suspans..)
O melodie superba interpretata de un tip bestial (ca tot spunea cineva ca mie imi plac baietii mai feminini - poate avea dreptate, insa asta e alta discutie).
Iata si versurile:
Now I'm home, but I cannot stay
I dream of you every day
Got to know every inch of you
Will you make my dream come true?
There's no place like home they say
You're my home, so hear me pray.
I don't know you, but I need more time
Promise me you'll be mine
Birds are flying over Europe skies,
Tell me please why can't I?
Times have changed, but so have I
I view my life through your eyes
On the go in tourist's shoes
But I'll stay truthful to you
Cause there's no place like home they say
You're my home, so I guess I'll stay.
I don't know you, but I need more time
Promise me you'll be mine
Birds are flying over Europe skies
Tell me please why can't I?
I don't know you, but I need more time
Promise me you'll be mine
Birds are flying over Europe skies
Tell me please why can't I?
vineri, 10 decembrie 2010
Türkiye'ye hoşgeldiniz!
Si acum mai multe despre calatoria mea in Turcia! Am mers singura pana acolo! Mi-au spus unii ca sunt nebuna ca am avut curaj sa merg singura.. Mie nu mi s-a parut mare chestie. Singurul lucru care ma stresa era ca o sa pierd avionul.
Asa ca dupa ce m-am urcat in primul avion catre Istanbul am fost mai linistita! Cand am ajuns in Istanbul trebuia sa schimb avionul catre Adana. Avion catre Adana care era la doar o ora diferenta fata de momentul in care trebuia eu sa ajung in Istanbul. Si cum avionul din Bucuresti plecase cu intarziere de doua ore... Panica!
De ce panica: Turcii nu prea stiu engleza.. Asa ca nu intelegeam unde ma trimit... Pana am inteles ca sunt la zboruri internationale si trebuie sa traversez tot aeroportul ca sa ajung la zboruri interne a durat ceva. Erau tot felul de ciudati care stateau la cozi interminabile pentru viza. Eu nu stiu ce am facut, pe cine am intrebat dar un turc foarte dragut mi-a luat pasaportul, l-a strigat pe altul, au pus stampila si am scapat de cozi.
Zborul meu catre Adana a fost anulat! Cand am vrut sa-mi fac check-inul mi-au rupt biletul in fata. Soc! Cum nu stiau engleza nu mi-au putut explica de ce mi-au rupt biletul. Noroc ca in 30 de secunde mi-au dat un bilet nou.
Noul zbor era mai tarziu, asa ca am avut timp sa ma imprietenesc cu o tanti din Kazahstan...
Al doilea zbor: ce pot sa zic.. foarte amuzant...
Cred ca din cauza ca sunt mai bruneta de la mama natura (mama din buletin zice ca de fapt am fost schimbata la spital) toti credeau ca sunt turcoaica. Asa ca, pana sa plece avionul, veneau la mine stewardesele si imi spuneau tot felul de chestii in turca... Hm, dupa ce vedeau ca nu inteleg, nu imi mai spuneau nimic in engleza.. Ma intreb despre ce era vorba.. Langa mine a stat o doamna, care tot zborul s-a lovit cu pumnii in picioare... No com!
Pe langa vecina mea ciudata au fost si turbulentele: ce m-am zguduit... incepusem deja sa ma gandesc ca nu mi-am luat la revedere de la toata lumea! Femeile incepusera sa urle prin avion, lucru care, surpinzator m-a distrat, incercam sa ma abtin sa nu rad..
Si iata-ma ajunsa in Adana... Un areoport un pic mai mare decat apartamentul in care lociuesc eu! (si stau intr-un destul de mic..) Doar eu si inca vreo 3 nebuni am avut destinatia finala Adana...
De aici, incepe o alta poveste care va urma
Asa ca dupa ce m-am urcat in primul avion catre Istanbul am fost mai linistita! Cand am ajuns in Istanbul trebuia sa schimb avionul catre Adana. Avion catre Adana care era la doar o ora diferenta fata de momentul in care trebuia eu sa ajung in Istanbul. Si cum avionul din Bucuresti plecase cu intarziere de doua ore... Panica!
De ce panica: Turcii nu prea stiu engleza.. Asa ca nu intelegeam unde ma trimit... Pana am inteles ca sunt la zboruri internationale si trebuie sa traversez tot aeroportul ca sa ajung la zboruri interne a durat ceva. Erau tot felul de ciudati care stateau la cozi interminabile pentru viza. Eu nu stiu ce am facut, pe cine am intrebat dar un turc foarte dragut mi-a luat pasaportul, l-a strigat pe altul, au pus stampila si am scapat de cozi.
Zborul meu catre Adana a fost anulat! Cand am vrut sa-mi fac check-inul mi-au rupt biletul in fata. Soc! Cum nu stiau engleza nu mi-au putut explica de ce mi-au rupt biletul. Noroc ca in 30 de secunde mi-au dat un bilet nou.
Noul zbor era mai tarziu, asa ca am avut timp sa ma imprietenesc cu o tanti din Kazahstan...
Al doilea zbor: ce pot sa zic.. foarte amuzant...
Cred ca din cauza ca sunt mai bruneta de la mama natura (mama din buletin zice ca de fapt am fost schimbata la spital) toti credeau ca sunt turcoaica. Asa ca, pana sa plece avionul, veneau la mine stewardesele si imi spuneau tot felul de chestii in turca... Hm, dupa ce vedeau ca nu inteleg, nu imi mai spuneau nimic in engleza.. Ma intreb despre ce era vorba.. Langa mine a stat o doamna, care tot zborul s-a lovit cu pumnii in picioare... No com!
Pe langa vecina mea ciudata au fost si turbulentele: ce m-am zguduit... incepusem deja sa ma gandesc ca nu mi-am luat la revedere de la toata lumea! Femeile incepusera sa urle prin avion, lucru care, surpinzator m-a distrat, incercam sa ma abtin sa nu rad..
Si iata-ma ajunsa in Adana... Un areoport un pic mai mare decat apartamentul in care lociuesc eu! (si stau intr-un destul de mic..) Doar eu si inca vreo 3 nebuni am avut destinatia finala Adana...
De aici, incepe o alta poveste care va urma
joi, 9 decembrie 2010
Turcia - MIX
Iata ca a sosit momentul si pentru niste impresii neoficiale din Turcia. Impresii legate mai multe despre oamenii cu care am intrat in contact! Oameni din alte tari. Despre turci si Turcia in alt post.
Si ca sa va pun in tema putin: 18 participanti pe langa turci. Ei bine iata si descrierea lor:
Italia: 5 bucati, absolut minunati si foarte calzi cu mine (eu m-am inteles extarordinar cu ei, dar altii nu chiar, eu i-am catlogat drept calzi si prietenosii, turcii i-au catalogat drept reci.. hm, sangele latin s-a simtit..)
Portugalia: 2 surori, amazing! Vorbesc in fiecare zi pe net cu Anabela si se pare ca am pus bazele unei colaborari pe termen lung!
Porlonia: un tip si o tipa! Mega ingamfati! Tipul mi-a spus ca tatal lui e un mare istoric si ca el stie din surse sigure ca Vlad Tepes bea sange! Nu a vrut sa admita sub nicio forma ca poate eu stiu istoria propriei mele tari mai bine ca el.. Chiar si fara intamplarea legata de istorie, nu mi s-au parut niste oameni prea amabili si buni. Dar stati: se poate si mai rau!
Letonia: EXECRABIL! Am fost chiar si jignita de cei trei participanti care se creadeau cei mai tari din lume, cei mai destepti si cei mai frumosi. Nu mi-am dat seama daca aveau ceva personal cu mine sau cu Romania. Sau poate asta era nivelul de respect care se practica in tara lor.. Cine stie.. Lasa, sa fie ei fericiti!
Grecia: Numai cand ma gandesc la ei, zambesc! Foarte simpatici! Si numai de bine! Si foarte inteligenti. Au fost doua bucati: o fata si un baiat! Despre fata o sa mai revin cu un articol, pentru ca m-a fascinat! (imi pare rau ca nu am avut mai mult timp doar pentru ea)
Germania: hmm, a fost doar o fata, poate cam derutata.. Dar de treaba.
Slovenia: 2 fete, tare inteligente! Ambele blonde si ambele foarte albe! Foarte finute in relatia cu ceilalti, foarte bune ascultatoare.. O fi vrei calitate nationala?
Daca stau sa ma gandesc bine, acum le stiu numele tuturor! Cat am fost acolo, stateam cam greu cu numele! (o fi din cauza ca ii vad pe facebook si asa am reusit sa retin?)
Si ca sa va pun in tema putin: 18 participanti pe langa turci. Ei bine iata si descrierea lor:
Italia: 5 bucati, absolut minunati si foarte calzi cu mine (eu m-am inteles extarordinar cu ei, dar altii nu chiar, eu i-am catlogat drept calzi si prietenosii, turcii i-au catalogat drept reci.. hm, sangele latin s-a simtit..)
Portugalia: 2 surori, amazing! Vorbesc in fiecare zi pe net cu Anabela si se pare ca am pus bazele unei colaborari pe termen lung!
Porlonia: un tip si o tipa! Mega ingamfati! Tipul mi-a spus ca tatal lui e un mare istoric si ca el stie din surse sigure ca Vlad Tepes bea sange! Nu a vrut sa admita sub nicio forma ca poate eu stiu istoria propriei mele tari mai bine ca el.. Chiar si fara intamplarea legata de istorie, nu mi s-au parut niste oameni prea amabili si buni. Dar stati: se poate si mai rau!
Letonia: EXECRABIL! Am fost chiar si jignita de cei trei participanti care se creadeau cei mai tari din lume, cei mai destepti si cei mai frumosi. Nu mi-am dat seama daca aveau ceva personal cu mine sau cu Romania. Sau poate asta era nivelul de respect care se practica in tara lor.. Cine stie.. Lasa, sa fie ei fericiti!
Grecia: Numai cand ma gandesc la ei, zambesc! Foarte simpatici! Si numai de bine! Si foarte inteligenti. Au fost doua bucati: o fata si un baiat! Despre fata o sa mai revin cu un articol, pentru ca m-a fascinat! (imi pare rau ca nu am avut mai mult timp doar pentru ea)
Germania: hmm, a fost doar o fata, poate cam derutata.. Dar de treaba.
Slovenia: 2 fete, tare inteligente! Ambele blonde si ambele foarte albe! Foarte finute in relatia cu ceilalti, foarte bune ascultatoare.. O fi vrei calitate nationala?
Daca stau sa ma gandesc bine, acum le stiu numele tuturor! Cat am fost acolo, stateam cam greu cu numele! (o fi din cauza ca ii vad pe facebook si asa am reusit sa retin?)
Ne asteapta un revelion Tunak tunak
Pentru Revelionul de anul acesta ma antrenez din greu. Si asta pentru ca mi-am promis (de fapt nu e o promisiune cat mai mult o provocare) ca o sa dansez trei tunakuri consecutiv! O sa va postez melodia sa vedeti despre ce e vorba.. Deocamdata.. Dupa revelion revin cu un filmulet ca sa vedeti cum se danseaza tunak tunak! Va asigur ca e mai ceva ca deja faimosul "dans al pinguinilor"!
Apropo: anul asta imi fac revelionul la Paltinis. Nu cunosc decat trei - patru oameni din toata gasca, insa am zis ca e momentul pentru un revelion spontan! Si mai ales, un revelion Tunak Tunak!
Apropo: anul asta imi fac revelionul la Paltinis. Nu cunosc decat trei - patru oameni din toata gasca, insa am zis ca e momentul pentru un revelion spontan! Si mai ales, un revelion Tunak Tunak!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)